Scânteie
Azi în drum înspre și dinspre București un nor jos și întunecat m-a însoțit mai tot drumul, pe alocuri, dar rar se vedea o lumină slabă, era soarele îndepărtat și întunecat…Îmi doream să văd Caraimanul nins la întoarcere, câmpurile nesfârșite de după Ploiești, dar totul era întunecat. Ceața și norul de deasupra șoselei nu permitea luminii soarelui să o stăbată, totul era trist, rece și înconjurat de singurătate…
Închipuie-ți mintea omului înconjurătă de o ceață densă, care nu permite soarelui să-și arate măreția, acel om simte durere, singurătate, dificultăți, probleme financiare, ele sunt durerile și problemele momentului…fă un exercițiu: ești acolo și toată mintea ta este învăluită de ceață…te întrebi: Cine Sunt eu Azi?!
Diferența față de vremea de afară este că noi putem să aprindem o scânteie care să îndepărteze ceața, iar mintea noastră să devină luminoasă…ești din nou acolo, mintea ta vede o lumină mică, speranța și bucuriile reapar odată cu soarele care umple spațiul până atunci umplut de ceață…te întrebi: Cine Sunt eu Azi?!
Fericirea este peste tot în jurul nostru, dar uneori suntem orbi din cauza ceții să o vedem! Join Cine Sunt eu Azi?! să afli cum să găsești scânteia!