Limite – cum te înșeli pe tine
Se întâmplă să renunți la lucruri, activități care de fapt îți reprezintă valorile, dorințele?
Renunți la lucruri care îți fac plăcere și aduc satisfacție?
Te-ai întrebat vreodată de ce te sabotezi singur?
…sau ce stă de fapt în spatele abandonului tău?
Până să te gândești la tine, am să-ți spun o poveste despre mine și despre cum funcționez eu, pentru că, la fel ca tine, de multe ori am aceeași problemă…dar am observat că atunci când „îmi ridic mingea la fileu” reușesc să o înfrunt și să o depășesc…
Îmi place muntele, ador să văd perspectivele de acolo de sus, îmi place să stau pe „acoperișul lumii” și să simt acea unicitate atunci când doar eu sunt în locul cel mai înalt al acelui munte. Dar până ajung acolo, drumul e cu suișuri și coborâșuri și seamănă așa de mult cu toate „culmile” pe care vreau să le ating în viața de zi cu zi…de regulă drumul e ușor și lin la început, peisaje minunate, verdeață, flori, insecte, cântec de păsărele…visez cu ochii deschiși cum sunt acolo, lipită de acel indicator, care arată punctul cel mai înalt, dar încep să urc, panta devine din ce în ce mai provocatoare…de multe ori ai impresia că ești aproape paralel cu muntele, iar mintea începe să judece: „ Ce caut eu aici? De ce aleg să-mi fie greu? …nu puteam rămâne acasă? Îmi vine să renunț, îmi simt LIMITELE…sunt oare mai puternice ca mine? Mă încearcă tot felul de gânduri, cum aș putea să mă opresc și să cobor înapoi la mașină…ceva mă oprește, cei 2 băieți ai mei, care sunt la 100 de metri mai sus de mine și mă încurajează:„doar acum e greu!”. Trec mai departe, grimasele de chin îmi dispar de pe față…apare o ușoară relaxare, sunt lângă ei – a fost doar o etapă.
Ce înseamnă LIMITA, ceva neasumat, nespus, nescris, ceva din experiențele tale, ceva din judecățile tale. Stau și mă gândesc, acum, la câte lucruri nu am renunțat pentru că singură mi-am pus limite…dar TU?
Clienții mei mă întreabă mereu: „Ce îmi recomanzi?” totul ține de motivațiile fiecăruia, de valorile personale ale tale cititorule!
Cu ce seamănă povestea mea? Cu orice LIMITĂ pe care o întâlnesc în calea mea, fie ea profesională, fie ea personală pe care am depășit-o.
Cum?
..am descoperit un lucru important: există personaje potrivite care să te ajute, să te susțină sau să de determine să-ți depașești LIMITELE, sunt acele personaje care au aceleași valori și țeluri ca și tine! Ia o mică pauză și gândește-te care sunt personajele din viața ta care pot sta sus pe culme sau alături de tine și să-ți arate că nu ți-ai epuizat resursele?
Singur, e mai greu de urcat culmi, ai nevoie de multă determinare și oricum e ceva care să te motiveze pentru a ajunge la capăt!
So…o recomandare?! Să pleci la drum însoțit de personaje cu care te asemeni…să vorbești despre LIMITELE tale cu acele personaje…în acest mod îți vei găsi singur resursele și astfel LIMITELE vor deveni doar un alt pas din viața ta.
Nu există LIMITE, ci doar lipsa dorinței de a depăși ȚELURI înalte.
Final de zi, 20 km, o plimbare adevărată, în care am urcat și coborât muntele de 4 ori…o zi pe Ciucaș.
Rămâne doar să vreau să-mi „ridic mingea la fileu”!
Coca Staicu - coach & nutriționist 