O prăjitură cu piersici și pandișpan, pregătită acasă, nu este doar un desert delicios, ci și o expresie a grijii și dragostei pentru familie. Îți propun să citești cu atenție articolul și să te gândești la fiecare recomandare sau sfat al meu, tu ce faci!
Atunci când îți pregătești deserturile acasă ai 3 beneficii mari:
Controlul ingredientelor. Știi exact ce pui în prăjitură. Prăjitura ta va conține ouă, făină, zahăr și praf de copt, fără aditivi, conservanți, amelioratori și coloranți. În plus controlezi cantitatea de zahăr și calitatea celorlalte ingrediente.
Tips&Tricks. La prăjiturile cu fructe întotdeauna înjumătățesc cantitatea de zahăr. În compoziție folosesc ulei de cocos în loc de ulei de floarea soarelui
Creativitate și relaxare: Gătitul poate fi o activitate terapeutică, oferindu-ți un moment de liniște și satisfacție personală. În plus dacă ai copii mai mici sau ești bunică îi poți implica pe pitici în prepararea prăjiturilor. Fă abstracție de la consecințele acestei acțiuni asupra bucătăriei. Pentru că și partea de curățenie poate fi transformată într-o sesiune de team building. Lasă deoparte: doar eu fac cel mai bine curățenie.
Bucuria împărtășirii. Ce poate aduce mai multă căldură și bucurie în casă decât aroma unei prăjituri proaspăt scoase din cuptor, împărțită cu familia sau prietenii.
Tips&Tricks: Alege peste vară-toamnă preparate ușoare, cu puține grăsimi (cremele de unt). Există o sumedenie de moduri în care poți prepara prăjiturile. Într-un stil de viață echilibrat poți mânca și prăjituri, atunci când știi ce conțin, când te limitezi la o porție adaptată nevoilor tale și când nu este un obicei zilnic.
Concluzie
Privarea pe termen lung de preparate care îți plac poate avea un impact emoțional negativ. Lipsa lor din alimentație provoacă gânduri și sentimente de frustrare și nemulțumire, Toate acestea duc în timp la posibilitatea de a dezvolta o relație nesănătoasă cu mâncarea și la accentuarea stresului. Atunci când ești stresată toți stimulii din lumea asta par să se răstogolească peste tine.
De ce să te privezi de mici plăceri ale vieții, care pot reduce stresul, anxietatea?
Atunci când păstrezi echilibrul în ceea ce faci, trăiești în bunăstare. Pentru că : cei prea mult nu-i sănătos, ce-i prea puțin e nesatisfăcător. Tu decizi care este nivelul tău de satisfacție. Ce desert cu fructe te gândești să pregătești?
Prăjitura cu piersici și stimulii
Stimulul este un factor intern sau extern care declanșează o reacție sau un răspuns în organism. Dacă ne uităm la prăjitura cu piersici, stimul pe care îl simțim poate fi:
O senzație fizică – datorată foamei sau a unui nivel de energie scăzut
O emoție – de regulă când ești tristă sau supărată
Un factor de mediu – aspectul apetisant al prăjiturii, vorba veche: ochii văd, inima cere!
Care-i treaba cu stimulii? Stimulii activează procesele mentale care acționează sau generează comportamentele noastre, în acest caz impulsul de a consuma ceva dulce, pentru a atinge o stare de bine și satisfacție. Impulsul în acest caz este generat de experiențele anterioare, în care mintea noastră știe că zahărul stimulează eliberarea de dopamină – neurotransmițător care este asociat cu plăcerea și recompensa. Este exact ce ai nevoie atunci când din punct de vedere emoțional ești afectată. Ești stresată, cauți să te relaxezi prin atingerea unui stări de relaxare și plăcere, în plus ai nevoie de o recompensă „emoțională” care să compenseze ceea ce a generat starea de stres.De aceea spuneam că păstrarea unui echilibru este esențial pentru un stil de viață sănătos, iar acest lucru îl putem controla prin conștientizarea acțiunilor noastre. În loc să cazi pradă impulsului de a mânca trei felii de prăjitură, poți alege o practică ușoară și la îndemână – mindful eating – mâncatul conștient.
Mâncatul conștient – mindful eating
Prin această practică atenția ta este îndreptată către mâncare și mai puțin către starea sau emoția ta. Practica implică savurarea preparatului cu focus pe gustul, textura, mirosul acestuia.
Revenind la prăjitura cu piersici și pandișpan, pentru a te bucura cu adevărat de savoarea ei, prepar-o acasă, sărbătorește momentul și bucură-te de aromele ei.
Dacă însă continui să te lupți cu stimulii, poți să-i eviți, poți să îngheți în fața lor, însă singurul lucru care funcționează este să apelezi la un specialist care să te ajute să depășești și să rezolvi cauzele care te fac vulnerabilă în fața lor.
Stresul si efectele lui asupra sănătății mentale și a alegerilor alimentare
Stresul este o parte tot mai prezentă în viața noastră, care poate influența stilul nostru de viață și implicit comportamentelor noastre. Cele din urmă pot afecta direct sau indirect sănătatea mentală și alegerile alimentare. Stresul este o consecință a timpului accelerat în care trăim, al presiunilor care apar fie din viața personală sau profesională. Creșterea sau menținerea nivelului de stres poate duce în timp la stresul cronic care afectează direct sănătatea mentală și indirect sănătatea fizică.
Stresul cronic amplificat poate duce în timp la burnout, anxietate și depresie. Comportamentele pe care un individ le poate dezvolta sub influența stresului sunt multiple, dintre ele fiind:
modul în care individul alege conștient
sau mai puțin conștient cum să se hrănească.
Privind către sănătatea mentală, putem afirma că stresul declanșează o serie de reacții în creier care duc la eliberarea de hormoni și neurotransmițători. Dintre ei enumerăm cortizol, adrenalină, noradrenalină, serotonină, dopamină, endorfina, oxitocina. Aceștia în cantități mari sau perioade extinse pot afecta funcțiile cognitive și emoționale. Studiile arată că indivizii care se confruntă cu niveluri de stres ridicat pe perioadă mai lungă pot fi predispuși la afecțiuni ca depresie sau anxietate.
Alegerile alimentare în condiții de stres sunt strâns legate de starea mentală a individului. Majoritatea oamenilor în perioade stresante adoptă obiceiuri alimentare nesănătoase, consumă alimente cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi și cresc nejustificat cantitatea de alimente ingerate. Practic prin alegerile alimentare se obține o alinare temporară a stresului, însă fără rezolvarea cauzei acestuia. În timp consecințele vor fi legate de probleme de sănătate: obezitate, diabet, probleme cardiovasculare. Alți indivizi în perioade încărcate emoțional își pierd apetitul alimentar și deși pare o variantă optimă pentru o mare parte a populației, trebuie să avem în vedere că aceștia sunt privați de nutrienți esențiali vieții. În acest eseu voi explora două direcții în care stresul afectează bunăstarea personală: afectarea sănătății mentale și a celei fizice. Observațiile vin din experiența personală cu această tipologie de indivizi, cât și din surse bibliografice și au rolul de a demonstra legătura dintre stres și bunăstarea personală.
Consider că este important să cunoaștem care este influența stresului asupra bunăstării personale și să căutăm modalități pe care să le personalizăm și să le gestionăm eficient pentru a avea o viață echilibrată și sănătoasă.
Stresul – definiții și clasificări
Citește. Descoperă-te. Trăiește cu bucurie
Noțiunea de stres aparține biochimistului Hans Hugo Bruno Selye care a concluzionat că stresul este o reacție de adaptare pe care individul o realizează în urma agresiunilor mediului. Acesta îl definește pe scurt ca „răspunsul nespecific al corpului la orice solicitare”, iar reacția poate fi cauzată de factori externi (muncă, relații sociale) sau interni (gânduri negative, anxietate).
În DEX, definiția stresului din punct de vedere medical este: „Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu.
Putem spune că stresul este răspunsul pe care îl dă corpul nostru la orice formă posibilă de amenințare internă sau externă.
Tot Selye introduce conceptele de distress și eustress pentru a diferenția factorii stresori.
Distress este definit ca stresul negativ care apare atunci când cerințele depășesc resursele pe care un individ le are la dispoziție. Consecințele imediate și pe termen lung a acestui tip de stres asupra sănătății mentale și fizice ale individului sunt negative. Distressul poate provoca anxietate, depresie, oboseală cronică, probleme cardiace. Distresul apare atunci când individul suferă o pierdere, indiferent de natura ei. Distresul poate avea și influență pozitivă, atunci când stimulează individul îl ajută pe individ să își dezvolte anumite abilități, ca: reziliență, adapdabilitate, managementul relațiilor. Trebuie să menționez că doar atunci când acesta nu este cronic sau copleșitor pentru individ.
Eustressul sau stresul pozitiv apare în situații care sunt percepute pozitive, provocatoare și gestionabile de către individ. Acest tip de stres stimulează capacitățile de dezvoltare personală a individului, prin creșterea motivației, a performanței și a bunăstării generale. Însă, trebuie menționat că și acesta în anumite situații și acesta poate deveni nociv pentru individ, provocând: așteptări nerealiste, neglijarea semnalelor de avertizare și chiar suprasolicitare.
Diferențele dintre cele două tipuri de stres țin și de modul în care individul percepe situația, din perspectiva experiențelor și a credințelor personale. Astfel că, înțelegerea, gestionarea la timp și corectă a stresului sunt importante pentru menținerea bunăstării generale. Mai putem spune că indiferent de tipul de stres, atunci când acesta depășește limitele de acceptabilitate ale individului, produce dezechilibru în viața acestuia.
Efectele stresului asupra sănătății mentale și fizice
Anxietatea
La nivel mental stresul, în special cel cronic, poate conduce la anxietate. Anxietatea este o reacție psihologică și fiziologică la stres caracterizată de sentimente de neliniște, preocupare excesivă, teamă față de situații viitoare sau necunoscute. Până într-o anumită limită aceasta este benefică pentru că ajută individul să se pregătească să întâmpine potențiale pericole. Identificăm mai multe tipuri de anxietate provocate de stres, aici le voi aborda aici doar pe cele pe care le-am gestionat în sesiunile de coaching până acum:
Tulburarea de anxietate generalizată TAG caracterizată prin îngrijorări excesive cu privire la anumite contexte ale vieții. Indivizii simt neliniște, oboseală, dificultăți de concentrare. De regulă, indivizii care suferă de TAG spun: „Sunt mereu îngrijorat de ce se întâmplă în jurul meu. Nu pot să nu mă gândesc la problemele mele.”, „Simt o neliniște și o oboseală permanentă. Mintea mea aleargă către probleme tot timpul și mă epuizează acest lucru”. „Am mereu gânduri și îngrijorări.”, „Îmi simt corpul încordat și nu pot să mă relaxez.”, „Adorm greu și mă trezesc frecvent noaptea de îngrijorare.”
Tulburarea de panică este generată de episoade intense de frică, datorate unor evenimente care urmează în viitorul apropiat. Cele mai frecvente tulburări de panică la persoanele active sunt generate de predarea unui raport, vorbitul în public, responsabilități manageriale, etc. În general indivizii care suferă de tulburări de panică spun că: „Simt brusc palpitații și transpirații reci.”, „Am impresia că mă sufoc.”, „Mă ia cu amețeală.”, „Simt cum mă blochez și nu mai iese niciun sunet din gură.”, „Inima bate puternic, parca-mi sparge pieptul.”
Tulburarea de anxietate socială TAS se manifestă atunci când individul se teme de judecată sau evaluare negativă și poate determina fobia socială. Individul se simte în nesiguranță, neliniștit și tensionat în anumite situații sociale – TAS specifică sau în majoritatea situațiilor sociale – TAS generalizat: „Mă tem că voi fi judecat”, „Mă frică nu știu cum să mă comport la ședințe.”
Din punct de vedere medical și biochimic, anxietatea este influențată de activitatea unor neurotransmițători și hormoni specifici. Astfel că:
Cortizolul, numit și hormonul stresului, este eliberat în cantități mari în condiții de stres. Nivelul crescut de cortizol accentuează anxietatea prin afectarea structurilor cerebrale responsabile de emoții și memorie.
Serotonina sau hormonul fericirii este cunoscut pentru reglarea stării de spirit. În condiții de stres prelungit s-a observat scăderea concentrației acesteia și apariția anxietății. Serotonina are un rol important și în reglarea somnului, în menținerea funcției cognitive și influențează comportamentul social. Toate acestea având o reală importanță atunci când vorbim despre anxietate.
Adrenalina sau neurotransmițătorul care pregătește organismul de a face față pericolelor. La fel ca și în cazul cortizolului pe termen lung, eliberarea de cantități mari în organism pot duce la dezechilibre funcționale și afectarea sănătății indivizilor.
Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor neurobiologice și a tipurilor de anxietate este importantă pentru a dezvolta strategii eficiente de gestionare a stresului.
Capacitatea cognitivă
Stresul influențează memoria și atenția. Activitatea cerebrală, perturbată de descărcarea hormonilor și a neurotransmițătorilor sub influența stresului, poate întâmpina dificultăți de funcționare ceea ce duce la probleme de concentrare și dificultăți în luarea unor decizii corecte. Stresul ridicat face ca capacitatea de a ne aminti informații esențiale și relevante să scadă. Astfel că, gestionarea eficientă a stresului, mai ales în cazul persoanelor active, este esențială, pentru ca indivizii să beneficieze de o procesare optimă a informațiilor și să adopte decizii raționale specifice contextului în care își desfășoară activitatea.
Alegerile alimentare
Stresul are un impact asupra alegerilor alimentare, ducând cel mai adesea către consumul unor alimente care aparent creează confort și stare de bine imediată. Dintre acestea amintim alimentele cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi. Legătura oamenilor cu alimentele pornește încă din prima zi de viață. Există numeroase studii și cercetări care arată că unele comportamente alimentare sunt stabilite încă din primii ani de viață.
Un exemplu banal este cel în care părintele oferă o recompensă de tip hrană pentru a liniști, încuraja sau premia copilul. În acest fel se creează un liant între anumite situații și alimente, liant care cu timpul se transformă într-o alegere inconștientă. Spuneam mai sus că alegerile alimentare în situații stresante sunt bazate pe alimente bogate în zahăr și grăsimi, pentru că aceste alimente oferă individului o satisfacție gustativă instantanee, care duce la eliberarea rapidă de dopamină, fiind un neurotransmițător care contribuie la starea de bine temporară. Justificarea din punct de vedere metabolic este simplă, carbohidrații își încep digestia în gură, unde în prezența amilazei lanțurile mari de amidon se scindează în zaharuri. În plus, consumul excesiv de zahăr și grăsimi duce la eliberarea suplimentare a cortizolului, care amplifică stresul, care conduce la alegeri alimentare nepotrivite.
Astfel, i-a naștere un cerc vicios în care stresul și alimentația necorespunzătoare se întrețin reciproc. Toate studiile arătă că în contextul în care un individ este supus unui factor stresor, pe termen lung sau suferă de stres cronic, preferințele alimentare nesănătoase pot să devină un comportament repetitiv și normal pentru el. Alimentația nesănătoasă are ca efect creșterea în greutate și apariția unor afecțiuni care înrăutățesc și mai mult statusul indivizilor.
Stresul – concluzii
Consider că educația timpurie în privința gestionării stresului și alegerile alimentare este foarte importantă pentru o societate sănătoasă și echilibrată mental și fizic. Doar conștientizând legătura dintre emoții, gânduri și comportamente putem atinge bunăstarea personală.
În cei peste 5 ani de zile în care am lucrat ca specialist în nutriție și coaching, am observat efectele negative și alegerile nesănătoase generate de stres al clienților mei. Majoritatea au dificultăți în gestionarea stresului ceea ce duce la un consum nepotrivit sau excesiv de alimente nesănătoase. Mulți dintre ei au adoptat diete restrictive pentru a controla greutatea, însă efectul acestora a fost opus, simțindu-se și mai stresați și epuizați.
Informarea clienților despre modul în care funcționează creierul, folosind piramida lui Dilts, modelul cognitiv-comportamental sau conceptul descris de prof Steve Peters în „Paradoxul Cimpanzeului” îi ajută pe clienți să înțeleagă modul prin care iau decizii în situații stresante. De asemenea cred că primul pas către schimbarea sau îmbunătățirea comportamentelor este conștientizarea statusului prezent și a contextului în care individul trăiește. Pentru gestionarea stresului se pot recomanda tehnici de mindfulness și meditație, mișcare, dezvoltarea unui hobby, odihnă adecvată.
Stresul poate avea impact semnificativ asupra sănătății mentale și fizice, influențând comportamentele indivizilor și alegerile alimentare chiar în mod direct. Stresul cronic produce în primul rând un dezechilibru hormonal, care stimulează sau reduce pofta de mâncare, influențând negativ starea generală de sănătate.
Înțelegerea și gestionarea stresului constituie soluția eficientă pentru ca un individ să își atingă bunăstarea personală, iar acest lucru se realizează prin conștientizarea situației și managementul ei, apelând la specialiști din domeniu sau adoptând tehnici de relaxare și mindfulness, gestionarea corectă a alimentației. Astfel, educația timpurie, continuă și susținerea empatică sunt factori esențiali în succesul gestionării stresului.
Surse https://ific.org/media-information/press-releases/2023-food-health-survey/ – 2023 Food & Health Survey: Impact of Rising Costs, Stress, and Social Media on Food Choices https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders – Anxiety Disorders https://www.sciencedaily.com/news/mind_brain/stress/ Joseph O’Connor, Coaching cu NLP, Ed. Curtea Veche Steve Peters, Paradoxul Cimpanzeului, Ed. PUBLICA
Respiri? Clar că da! – poate cu asta trebuia să încep.
Atunci când lucrez cu clienți în sesiunile 1:1 de coaching sau cu grupuri pe atingerea bunăstării personale, îi întreb dacă știu cum să se conecteze la ei înșiși. De fapt, întrebarea mea sună mai direct pentru a nu-i băga în ceată de la început: Meditați? Și totuși, parcă titlul este despre respirație?! Inspiră calm, expiră stres și vei afla imediat.
Afinele pot fi numite un superaliment benefic pentru sănătatea ta și în același timp delicios! Bogate în antioxidanți, în special antocianine, afinele sunt antioxidanți puternici având un rol important: protejează celulele de stresul oxidativ. Sunt o sursă excelentă de vitamine C și K, care sprijină imunitatea și sănătatea pielii și a oaselor. Afinele contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și reduc riscul de boli de inimă. În plus, sunt sărace în calorii și bogate în fibre, ajutând la menținerea unei greutăți sănătoase. Adaugă-le în smoothie-uri, salate sau gustări zilnice și bucură-te de beneficiile lor extraordinare!
Dar înainte de a merge mai departe hai să vedem de ce aleg să vorbesc depre afinele de sezon și nu despre afine. Voi puncta doar 3 diferențe, care nu sunt majore, însă fac diferența:
Conținut de antioxidanți superior: Au un conținut mai mare de antioxidanți, unul se vede cu ochiul liber, antocianinele, un flavonoid, care dau culoarea mov și care este un puternic antioxidant. Antocianinele au și proprietăți antiinflamatorii, recomandate în prevenția bolilor cronice, cresc funcția oculară și cea cognitivă.
Gustul afinelor de sezon este mult mai intens și mai complex.
Conținut de micronutrienți crescut. Pot conține cantități mai mari de vitamina C, A și minerale (fier și magneziu), datorită solului natural și bogat în care cresc.
Ambele tipuri de afine sunt benefice pentru sănătate, iar pentru a beneficia de calitățile lor este necesar să le consumăm regulat.
Compoziția nutrițională a afinelor per 100g
Calorii: 57 kcal
Carbohidrați: 14.5 g (din care fibre 2.4 g, zaharuri 9.7 g)
Proteine: 0.7 g
Grăsimi: 0.3 g
Vitamina C: 9.7 mg (16% din DZR)
Vitamina K: 19.3 mcg (24% din DZR)
Vitamina E: 0.6 mg (3% din DZR)
Folat: 6 mcg (2% din DZR)
Mangan: 0.3 mg (17% din DZR)
Hai să detaliem puțin beneficiile lor pentru sănătate. Orice fruct are un aport asupra bunăstării noastre, datorită conținutului de micronutrienți și antioxidanți. Însă aceste fructe mici, intens colorat și gustos au multe beneficii:
Ideale în regimuri alimentare datorită conținutului mic de zahăr (aproape 2 cubulețe de zahăr la 100 g afine), în plus au și cu o cantitate bună de fibre ceea ce face ca mesele care conțin afine să fie sățioase pe termen lung.
Antioxidanți puternici datorită conținutului ridicat de antocianine, am vorbit mai sus. Aici țin să subliniez rolul de combatere a stresului oxidativ și protejarea celulelor.
Protecție împotriva bolilor cronice. Consumul regulat de afine poate reduce riscul bolilor de inimă prin scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea profilului lipidic. (1)
Consumul de afinele poate fi asociat cu îmbunătățirea funcțiilor cognitive și reducerea riscului de declin cognitiv legat de vârstă. (2)(3)
Consumul regulat de afine îmbunătățește procesul metabolic și contribuie semnificativ la reglarea insulinei. Ceea ce o recomandă în dieta pacienților cu diabet.
Trebuie să menționez că pentru a avea efectul scontat, acestea trebuie consumate zilnic sau în cure de mai multe zile. Porția de afine pe zi pentru o persoană este de 150 – 200 g, aceasta se calculează în funcție de necesarul caloric al individului și de obiectivele acestuia privind stilul de viață.
Pentru a beneficia de toate calitățile enumerate mai sus este necesar să le consumăm crude și cât de proaspete pentru că în acest fel își păstrează calitățile. Afinele congelate își păstrează și ele calitățile inițiale. Așa că fuga în piață cât le mai găsiți și puneți câteva pungi la congelator.
Afinele sunt o alegere inspirată pentru un stil de viață sănătos, așa că hai să vedem cum le consumăm.
Câteva rețete cu afine
Muffins cu afine fără gluten, lactoză și zahăr
O rețetă ideală pentru cei care au intoleranță la gluten și lactoză și pentru persoanele care țin un regim alimentar pentru că această variantă de muffins este suficientă cât să acopere micul dejun sau o gustare mai consistenta:
Ingrediente: pentru a face 12 muffins, vei avea nevoie de 2 căni de făină de migdale (240 g), 1/2 cană de făină de cocos (60 g), 1 linguriță de praf de copt (4 g), 1/4 linguriță de sare (1.5 g), 3 ouă (150 g), 1/2 cană de ulei de cocos topit (120 ml), 1 banană medie (100 g), 1 linguriță de extract de vanilie (5 ml) și 1 cană de afine proaspete sau congelate (148 g).
Mod de preparare: Preîncălzește cuptorul la 175°C și pregătește o tavă de muffins cu forme de hârtie. Într-un bol mare, amestecă făina de migdale, făina de cocos, praful de copt și sarea. Într-un alt bol, bate ouăle și adaugă uleiul de cocos topit, banana zdrobită și extractul de vanilie. Amestecă bine până la omogenizare. Combină ingredientele umede cu cele uscate și amestecă până la omogenizare. Adaugă afinele și încorporează-le ușor în aluat. Împarte aluatul în formele de muffins și coace timp de 20-25 de minute sau până când o scobitoare introdusă în centrul unui muffin iese curată. Lasă muffins-urile să se răcească înainte de a le servi.
Compoziție nutrițională per porție / muffins: 287 calorii, 6.85 g de proteine, 24.97 g de lipide, 9.65 g de carbohidrați, 4.56 g de fibre și 3.97 g zahăr.
Pentru mic dejun se pot consuma 2 muffins.
Pancakes cu afine
Ingrediente: Pentru aceste pancakes, vei avea nevoie de 1 cană de făină integrală (120 g), 1 linguriță de praf de copt (4 g), 1/2 linguriță de bicarbonat de sodiu (2 g), 1/4 linguriță de sare (1.5 g), 1 cană de lapte de migdale (240 ml), 1 ou (50 g), 2 linguri de ulei de cocos topit (30 ml), 1 linguriță de extract de vanilie (5 ml), 2 linguri miere (60 ml) și 1 cană de afine proaspete sau congelate (148 g).
Mod de preparare: într-un bol mare, combină făina, praful de copt, bicarbonatul de sodiu și sarea. Într-un alt bol, amestecă laptele de migdale, oul, uleiul de cocos, extractul de vanilie și siropul de arțar. Toarnă ingredientele umede peste cele uscate și amestecă până la omogenizare. Adaugă afinele și încorporează-le ușor în aluat. Încălzește o tigaie antiaderentă la foc mediu și unge-o cu puțin ulei. Toarnă aluatul în tigaie, folosind aproximativ 1/4 cană pentru fiecare pancake. Gătește pancakes-urile până când apar bule pe suprafață și marginile devin aurii, apoi întoarce-le și mai gătește-le încă 1-2 minute. Servește-le calde, cu sirop de arțar și afine proaspete deasupra.
Compoziția Nutrițională (per pancake, pentru 8 porții): 116 calorii, 2.75 g de proteine, 2.41 g de lipide, 17.81 g de carbohidrați, 2.27 g de fibre și 6.17 g de zahăr
Smoothie cu afine: 300 ml lapte de migdale, 150g afine, 1 porție pudră proteică, 15 migdale. Se mixează în blender și se bea la micul dejun sau jumătate din porție la gustare.
Zmeura, fructul acela mic și suculent apreciat pentru gustul său delicios și pentru numeroasele beneficii pentru sănătate. Bogată în antioxidanți, vitamine și fibre este la propriu un adevărat elixir pentru organism și vitalitate.
Am simțit ce înseamnă obezitatea după 6 luni de la naștere când am reușit cu succes să adaug 25 kg la greutatea mea. Am reușit ușor să scap de ele, reducând cantitatea de mâncare și crescând activitatea fizică, dar aveam 30 ani și practic orice îmi propuneam în acest sens funcționa. Am revenit la 54 kg în aproape 6 luni.
Schimbarea corpului am început să o simt după 40 de ani. Îmi era din ce în ce mai greu să mă mențin, iar tendința către kilogramele acelea multe era puternică. Am urmat diete, unele mai restrictive, altele mai ușoare, dar fără să înțeleg vreodată ce se afla în spatele lor. Motivația exista, dar nici ea într-o formă continuă sau definită.
Autoturismul funcționează datorită propulsiei motorului său care transformă combustibilul – de exemplu benzina, în energie. Un rol similar îl au și credințele noastre. Ele sunt combustibilul nostru care generează forța necesară de a ne realiza obiectivele sau cele mai profunde dorințe.
E o întrebare pe care o pun clienților mei în primele 2 ședințe, iar reacția pe care o obțin: „Cum adică, e vorba despre mine, eu am grijă de mine, dar acum trec printr-o perioadă mai grea!” Faptul că de luni întregi treci print-o perioadă grea face ca stilul tău de viață să fie un haos.
Vocea interioară și dieta pot merge în direcții diametral opuse atunci când obiectivul tău nu este clar. Atunci când vocea interioară te mustră pentru că nu ți-ai atins obiectivul, oprește-o și arată-i că drumul pe care îl ai de parcurs este bun și realist pentru tine!
Termenul de dietă reprezintă un regim alimentar reprezentat de un set de reguli alimentare. Regulile alimentare țin de compoziția nutrienților, modul de consum al acestora în vederea menținerii sau dobândirii unei stări de sănătate dorite, optime și echilibrate. Rolul principal al dietei este de a asigura energia necesară bunei funcționări a corpului. Dieta este influențată de mai mulți factori: cultură, religie, locație geografică, venit, stil de viață.
Ce poate fi mai puternic decât acest mic lăstar care găsește locul potrivit în marea de asfalt pentru a se înălța? Este exemplul perfect al rezilienței și al forței interioare!
Din rolul meu de coach te provoc să reflectezi asupra modului în care poți aplica această lecție în schimbarea unui obicei toxic care-ți afectează acum bunăstarea, în întregul ei!
Criza uleiului sau emoții gestionate necorespunzător?
Grăsimile au un rol important în alimentația noastră, iar efectul lor asupra corpului nostru se vede în modul în care arătăm și în care ne simțim. Grăsimile le găsim în alimente sau în suplimentele alimentare. În funcție de structura lor și de cantitatea ingerată acestea pot fi benefice sau nocive organismului nostru. Există mii de articole pe această temă așa că cea ce îmi propun azi este să vă fac conștienți că orice aliment consumat în exces sau în deficit produce dezechilibre în organism.
Pentru a oferi cele mai bune experiențe, folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-urile unice pe acest site. Neprestarea consimțământului sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționalitate
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de către abonat sau utilizator, sau în scopul exclusiv de a efectua transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citare în instanță, conformitatea voluntară din partea furnizorului dvs. de servicii internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau extrase în acest scop singur nu pot fi de obicei folosite pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic este necesar pentru a crea profile de utilizator în scopul trimiterii de publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
